Capriorul 

Capriorul reprezinta o specie mult mai comuna, întâlnita din padurile de munte, pâna în Delta Dunarii, cu o densitate sporita în zona de dealuri, de coline si de câmpie. Vigurozitatea exemplarelor întâlnite si marimea trofeelor dobândite exclusiv din terenul liber, de la exemplare salbatice ajutorate cu hrana complementara doar în perioada critica de iarna, denota, ca si în cazul cerbului, un fond genetic de o exceptionala valoare.

Recordul national de 211,67 puncte C.I.C., omologat la Marsilia în 1977, provine din sudul tarii, dintr-o zona de câmpie arida, întrerupta pe alocuri de ravene împadurite. Trofee puternice, de peste 150 puncte C.I.C., se obtin însa frecvent si din zona de podisuri si dealuri medii, localizate în sudul, vestul si centrul tarii, precum si în Lunca Dunarii si în insulele cuprinse între bratele acesteia.

Sezonul de vânatoare: la capriori masculi este deschis între 15 mai si 15 septembrie, iar la femele între 1 septembrie si 15 februarie. Metodele de vânatoare admise sunt pânda si dibuitul, cu sau fara chematoare. Goana este interzisa la aceasta specie, ca de altfel si vânarea cu câini mânatori.

Indiferent de sex, anotimp si metoda de vânatoare, la caprior nu se poate trage decât cu proiectil unic, admise fiind si armele lise si armele cu glont de la calibrul 5,6x43 în sus.

Tarife de împuscare pentru trofeu:

• Mascul: 
  Tarife de împuscare în functie de valoarea trofeului: 225 – 2.900 EUR
  Tarif pentru o piesa ranita si nerecuperata: 200 EUR
  Tarif pentru foc gresit: 25 EUR
  
• Femela sau tineret (în vârsta de pâna la 1 an):
  Tarif de împuscare: 15 EUR
  Tarif pentru o piesa ranita si nerecuperata: 10 EUR
  Tarif pentru foc gresit: 5 EUR